Eh... Deja sunt renumiti hotii de buzunare din Bucuresti. La fel de renumite sunt si metodele hotilor. Si tot nu ne invatam minte.
Dupa un an jumate de stat in Bucuresti... am patit-o!
Eram la Gara de Nord, asteptam cumintica 62-ul sa merg acasa. Vine 62-ul. Se urca sora mea, se urca un nene cu ziarul in mana, ma urc si eu; nenea intreba daca merge la Sala Palatului trelubuzul respectiv. I se raspunde politicos ca nu, si se coboara pe scara pe care urcam eu, cu ditamai geamantanul in mana. Cand m-am asezat pe scaun, sora mea ma intreaba daca mi-a luat ceva nenea care a coborat (se pare ca ea cunoaste mai bine trucurile acestor oameni care, asa cum am spus in postul prcedent, au aceeasi valoare ca noi :); ii raspund ca nu mi-a facut nimica (cum sa mi se intample ceva tocmai mie?) apoi in secunda numarul 2, imi aplec privirea si vad ca geanta mea era deschisa, iar telefonul meu rosu invizibil. Hmm...invizibil? Ah, nu...furat.
Evident, am inceput sa bazai.. mi-am anuntat prietenuls a stea linistit daca nu raspunde la telefon...si am trecut peste.
Sper sa asculte macar muzica din telefon nenea furaciosu'. In rest... asta-i viata. Toti o patim la un moment dat! :D

No comments:
Post a Comment