Inceput

Nu am mai scris de foarte mult timp ceva... Azi, in timpul programului de lauda si inchinare de la biserica, am inceput sa plang.. Am cantat de foarte multe ori versuri de genul: 'frica, griji, nevoi eu nu cunosc' insa nu stiu de cate ori chiar am gandit cu adevarat acest lucru. De multe ori am mintit cand am cantat anumite versuri din cantarile minunate. Astazi am luat hotararea ca de acum inainte sa incerc sa ma las mai mult purtata de adevarata dragoste. Azi am luat hotararea sa ma predau din nou Domnului Isus si sa incerc sa nu ma mai intorc cu problemele mele acasa. Astazi e un nou inceput, un inceput spre o viata traita spre gloria lui Dumnezeu si de astazi vreau iar 'sa stie toti ca-s fericita'.

Sfarsit...

Stiam ca se va intampla curand, insa vestea ca bunica mea abia a parasit aceasta lume m-a lovit din plin. E incredibil cat de tare doare sa realizez ca nu o sa mai existe nicio cana de lapte cald cu o felie de cozonac... e ciudat sa stiu ca vara nu ma va mai certa nimeni ca stau ca lenesul in pat pana la ora 10...

E greu pentru noi, cei care am ramas aici, insa bunica stiu ca se bucura acolo sus...

28.12.2010

Ce zi minunata! Persoane carora nu le-am mai vorbit de muuult prea mult timp au revenit in viata mea. Sunt asa de fericita! e asa de placut sentimentul de a sti ca cineva te intelege si te asculta; te accepta exact asa cum esti!
Multumesc, te iubesc! :)

Teama...

Spuneam intr-o postare anterioara ca nu imi este rusine sa ma las descoperita... ei bine, nu imi este rusine nici sa imi ascund sentimentele. Atunci cand iubesc se cunoaste, sunt fericita, zambesc.. atunci cand sunt trista, ma inchid in camera si astept o perioada de timp pana imi trece. Foarte rare sunt momentele in care spun cu adevarat ceea ce se intampla cu mine si chiar mai putine decat aceste momente sunt persoanele carora ma destainui. Unul dintre sentimentele mai putin vizibile pe care le traiesc este teama. Am trecut prin cateva dezamagiri in ultimul timp iar acum, cand sunt in fata unei provocari imi este teama. Incerc sa nu mai visez, incerc sa nu imi imaginez cum o sa fie daca reusesc de data asta... Incerc in acelasi timp sa nu ma subestimez, insa parca tind mai mult spre a face asta. E oarecum ciudat sa nu stiu ce atitudine sa adopt in acest moment (tocmai am terminat de citit o carte despre atitudinile pe care le adoptam zi de zi), insa pentru prima data am ramas fara reactie. :)

Sunt o frunza aramie...

Un copac tocmai a dat drumul unei frunze de culoare aramie. Frunza aceasta, desi imbatranita, nu s-a indepartat de trunchiul din care facea parte pana acum un minut. Ea sta linistita pe apa calma, cristalina in care se reflecta ultimele raze de soare.
De ce imi suna asa de cunoscut acest scenariu?
Hmm...Poate pentru ca eu ma aseman foarte mult cu o frunza... Precum copacul, si Tatal meu mi-a dat drumul in aceasta lume aparent frumoasa. Ce se ascunde insa la fundul acestui lac? Se ascunde minciuna, insalatorie, rautate, lipsa de bunatate. Ah, cat de frumos este sa ramai la picioarele Copacului care ti-a dat viata! Ce frumos este sa admiri frumusetea Adevarului, sa cunosti bunatatea , sa simti inca gustul sevei... Este atat de minunat sa ii poti multumi Pomului pentru ca ti-a dat onoarea de a face parte din trupul sau sublim! Poate ca mi se spune adesea: daca ti-a dat drumul din coroana lui bogata, inseamna ca nu mai are nevoie de tine! Ah, cat de gresit! Are nevoie de mine si mi-a incredintat mie o slujba importanta. Ma lasa jos, in aceasta lume, tocmai pentru ca aici are nevoie ca eu sa fiu o marturie. O mica particica din coroana acestui Pom al vietii sunt eu, o biata frunza. Prin felul in care eu ma afisez in fata oamenilor si prin felul meu de a fi, trebuie sa le demonstrez oamenilor ca acolo sus, in mijlocul Pomului exista frumusete,bunatate si multe binecunvatari. Acolo sus se gaseste cantecul suprem al frunzelor care ii multumesc Datatorului de viata.
E minunat sa fi o frunza vie, desi ai cazut pe pamant! E minunat ca al tau cantec sa rasune inca...

E toamna iar

Aparent, toamna acestui an va fi una linistita, fara evenimente foarte neplacute. Desigur, vor exista neintelegeri, poate chiar si dezamagiri, insa refuz sa cred ca vor lipsi iubirea si caldura.
Refuz sa cred ca norii vor umbri si inima mea. Totul pare diferit de data asta, o sa fie diferit!

Visul din realitate

Visul frumos nu a plecat. Un vis frumos nu se termina daca este trait in realitate. Un vis frumos nu se ermina pentru ca draostea adevarat nu piere niciodata, pentru ca dragostea adevarata rabda, spera, crede. Dragostea adevarata ste bazata pe dragostea Lui.